This research was prepared for the Friedrich Erbert Stiftung in 2017 and focuses on the political and economic setting of Euro adoption in Romania.
Represiunea financiară în variantă autohtonă
Laurian Lungu Ordonanța de urgență 114/2018, adoptată la finele anului trecut, a suscitat multe reacții. În mare parte, acestea s-au concentrat pe impactul și oportunitatea măsurilor propuse în sectoarele vizate, cu precădere cel bancar, al pensiilor private și energetic. Însă, implicațiile textului legislativ sunt mai profunde. În fapt, ordonanța de urgență pare a fi o primă etapă în îndeplinirea unui obiectiv important menționat în programul de guvernare al actualei coaliții, și anume creșterea rolului statului în economie. Totodată, adâncește semnificativ breșa dintre rațiunea economică și cea politică prin ignorarea flagrantă a principiilor economice. Aceste episoade aduc de regulă, în timp, […]
A Technical Note on the Increase of Minimum Wages in Romania (English, Română)
Since 2012, an aggressive minimum wage (MW) policy has pushed up the level of MW from the equivalent of EUR 160 to EUR 410 in 2018. Current plans envisage further increases, to the equivalent of EUR 450 and EUR 500 respectively, for the holders of a university degree, starting December 2018. And MW could reach EUR 520 and EUR 580 for the holders of a university degree by October 2020. So far, MW rose at an annual rate of 21% over a 6-year time-span.
Ce facem ȋn 2025?
Anul 2025 se anunta unul dificil, in care masurile necesare ajustarii deficitului bugetar vor trebui sa se faca pe fondul incetinirii cresterii economice
Articol publicat initial in Economistul:
https://www.economistul.ro/macroeconomie/ce-facem-in-2025-74491/
Lungu Laurian
Summit de educatie financiara Newsweek Romania
România se apropie de decontul anului electoral. Vor fi creşteri de taxe. Bugetul de anul acesta este întins de competiţia electorală, iar deficitul excesiv va ajunge la maturitate în anul postelectoral
Poate România sӑ fie competitivӑ fӑrӑ inovație?
Criza energeticӑ din Europa și creșterea protecționismului la nivel mondial a readus ȋn discuție aspecte legate de competitivitatea Europei. Sunt decenii de când Europa se aflӑ ȋn urma SUA, iar ȋn ultimii ani și ȋn urma Chinei, ȋn ceea ce privește inovația și productivitatea, ingrediente cheie ȋn creșterea competitivitӑții. O diagnozӑ a problemelor legate de competitivitatea Europei și potențiale soluții ȋn a o ȋmbunӑtӑți a fost publicatӑ recent (i.e. ‘’The Future of European Competitiveness’’). Analiza, fӑcutӑ la inițiativa Comisiei Europene (CE) și coordonatӑ de Mario Draghi, fostul președinte al Bӑncii Centrale Europene, sosește cu o ȋntarziere de trei luni, la […]
Implicațiile pentru inflație a schimbării ponderilor coșului de consum ȋn România si in regiune
Autor: Ella Kallai Puncte principale: Schimbările ȋn ponderile coșului de consum au fost inflaționiste după izbucnirea pandemiei, adăugând la inflația totală până la 2 puncte procentuale în 2022, Începând cu mai 2023 schimbarea coșului de consum este benefică procesului dezinflaționist Structura coșului de consum din România diferӑ față de structura coșului din zona euro pentru mai multe categorii de produse, ceea ce ar putea implica un grad mai mare de divergență între inflația autohtonă și cea din zona euro Astfel, există motive de naturӑ structuralӑ pentru ca politica monetară să fie mai conservatoare atât în perioada de întărire cât și […]
Inflation Implications of Changing the Consumption Basket Weights in Romania and in the Region
By Ella Kallai Main points: Weights changes of the consumption basket in Romania were inflationary after the outbreak of the pandemic, adding to headline inflation up to 2 percentage points in 2022. From May 2023 onwards, changes in the consumption basket have been beneficial to the disinflationary process The structure of the consumption basket in Romania differs consistently from that in the euro zone and the countries in the region across several product categories. This could imply a greater degree of divergence between domestic inflation and that of the euro zone Thus, there are structural reasons for monetary policy to […]
Contribuţia industriei de petrol şi gaze la economia României – ediția a 2-a
Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial din 2020, când performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Pe lângă creșterea provenită din volumele de producţie mai mari, o parte semnificativă a acestui câștig este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale. Sectorul petrol și gaze a reprezentat aproximativ 3,8% din PIB în prima jumătate a anului 2022. Dincolo de această cifră generală analiza noastră s-a aplecat și asupra locurilor de muncă susținute direct de acest sector sau asupra contribuțiilor de natură fiscală fie că vorbim de impozit pe […]
The Contribution of the Oil & Gas Industry to the Romanian Economy
The purpose of this analysis has been to quantify the impact of the oil & gas industry on the Romanian economy, in terms of its contribution to GDP, employment, investments and taxes paid. Given the “technology neutrality” option Romania has in meeting the 2030 climate targets, the results of the study could subsequently be used to aid policy design in the domestic oil and gas sector over the next decade. The results show that, despite the gradual decreasing importance of the oil & gas industry in the economy, the sector still remains an important contributor to Romania’s GDP growth. Oil […]
Considerații asupra politicii salariului minim în România
Studiul prezinta succint caracteristicile pietei fortei muncii din Romania si analizeaza elemente care influenteaza politica salariului minim (SM). Evalueaza posibile scenarii de crestere a acestuia in viitorul apropiat prin prisma dinamicii SM din ultima decada, luand in considerare si nivelul SM al tarilor din regiune sau proiectiile de crestere a SM din programele de guvernare. Analiza este efectuata la solicitarea și împreună cu Confederația Patronală Concordia.
Creşterea pensiilor în realitatea economică actuală
Laurian Lungu Cu mai bine de un an în urmă, când legea pensiilor a fost promulgată, o serie de instituţii şi economişti au semnalat pericolul major reprezentat de creşterea accelerată a costului cu pensiile asupra bugetului. Referinţa deficitului bugetar era atunci de -3% din PIB într-o perioadă în care criza epidemiologică nu exista încă. Astăzi, referinţa deficitului bugetar este de -9% din PIB într-un context macroeconomic cu o incertitudine mult mai ridicată. Spaţiul fiscal pentru creşterea pensiilor, cu orice valoare mai mare decât rata inflaţiei, este non-existent. O mărire cu 14% a punctului de pensie, în varianta propusă de guvern, […]
Romania – The Macroeconomic Impact of the Covid-19 Crisis
In this analysis, Ella Kallai and Laurian Lungu look at the impact of the COVID-19 crisis on the Romanian economy. The paper starts by highlighting macroeconomic imbalances that existed prior to the crisis. It then assesses the impact on labor markets and economic sectors underscoring the consequences for public finances and country risk. Finally, the analysis addresses the fundamental issue of restarting the economy in the context of the European Green Deal. This analysis was prepared for the Energy Policy Group (EPG) as part of a European Climate Foundation grant. Download the full analysis (EN) Descărcați analiza (RO)