Economia României continuӑ sӑ ȋncetineascӑ iar mӑsurile fiscale vehiculate ȋn acest moment par sӑ fie axate preponderent pe o serie de creșteri de taxe. Ele pot accelera semnificativ aceastӑ decelerare. Un pachet fiscal ce are ca elemente principale creșterea temporarӑ a ratei efective a TVA cu minim 3 puncte procentuale ȋn paralel cu restrângerea cheltuielilor publice, ȋn mare mӑsurӑ cele cu investițiile ar fi o soluție viabilӑ. Sunt măsuri simple, de impact imediat. Aceastӑ opțiune pӑstreazӑ perspectivele firave de creștere ȋn acest an aducând deficitul bugetar la -7,8% din PIB în 2025 (pe ESA), un nivel realist. Conceptual, orice creștere de taxe pe capital sau forța de muncӑ este suboptimalӑ, cu un raport cost beneficiu mare pentru economie ȋn acest moment. Pachetul fiscal poate conține clauze de contingențӑ astfel ȋncât, ȋn funcție de evoluția economiei ȋn acest an, reforma fiscalӑ sӑ poatӑ adresa și aceste aspecte dacӑ va fi necesar. Simulările pe orizontul de timp 2025-2031 aratӑ ȋnsӑ cӑ deficitul bugetar poate fi adus la sub 3% din PIB la sfârșitul perioadei ȋn forma propusӑ.
Un pachet fiscal ȋn care creșterea taxelor pe consum se suprapune simultan cu creșterea taxelor pe capital și forța de muncӑ nu are nici o logicӑ economicӑ, adâncind reculul economic și periclitând inutil premizele relansӑrii economice. România are nevoie sӑ rӑmânӑ competitivӑ fiscal. În 2026 existӑ spațiu și pentru reducerea marginală a contribuțiilor la asigurările sociale, cu un punct procentual, și plafonarea acestora la un număr rezonabil de salarii medii pe economie, ca de exemplu 5 pentru alte venituri. Tot atunci existӑ spațiu și pentru eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlp și a taxelor suplimentare din energie. Acestea vor aduce mai multe venituri la buget, generate de creșterea economicӑ impulsionatӑ de aceste mӑsuri.
Este necesar ca creșterea TVA să fie simultan acompaniată de măsuri eficiente, imediate, de reducere a gap-ului de TVA. Efectele acestor măsuri vor genera o scădere marginală a consumului, cu impact pozitiv asupra deficitului de cont curent. Semnalul dat de scăderea contribuțiilor sociale va fi încurajarea muncii, crescând competitivitatea, totodată contrabalansând parțial scăderea puterii de cumpărare generată de o rată mai mare a TVA. Pe net, deficitul bugetar se situează pe o pantă descendentă, chiar și în condițiile unei creșteri economice pozitive, situată puțin sub nivelul din 2024 de 0,8%.
Nu în ultimul rând va trebui adresată problema de fond și anume nerespectarea legii responsabilității fiscal bugetare, adoptată în 2010. Este nevoie de regândirea rapidă a cadrului legislativ pentru ca derogările de la această lege să fie făcute doar în mod excepțional, într-un anumit cuantum, astfel încât asemenea derapaje să fie evitate pe viitor.