Criza energeticӑ din Europa și creșterea protecționismului la nivel mondial a readus ȋn discuție aspecte legate de competitivitatea Europei. Sunt decenii de când Europa se aflӑ ȋn urma SUA, iar ȋn ultimii ani și ȋn urma Chinei, ȋn ceea ce privește inovația și productivitatea, ingrediente cheie ȋn creșterea competitivitӑții. O diagnozӑ a problemelor legate de competitivitatea Europei și potențiale soluții ȋn a o ȋmbunӑtӑți a fost publicatӑ recent (i.e. ‘’The Future of European Competitiveness’’). Analiza, fӑcutӑ la inițiativa Comisiei Europene (CE) și coordonatӑ de Mario Draghi, fostul președinte al Bӑncii Centrale Europene, sosește cu o ȋntarziere de trei luni, la […]
Category: Featured
Implicațiile pentru inflație a schimbării ponderilor coșului de consum ȋn România si in regiune
Autor: Ella Kallai Puncte principale: Schimbările ȋn ponderile coșului de consum au fost inflaționiste după izbucnirea pandemiei, adăugând la inflația totală până la 2 puncte procentuale în 2022, Începând cu mai 2023 schimbarea coșului de consum este benefică procesului dezinflaționist Structura coșului de consum din România diferӑ față de structura coșului din zona euro pentru mai multe categorii de produse, ceea ce ar putea implica un grad mai mare de divergență între inflația autohtonă și cea din zona euro Astfel, există motive de naturӑ structuralӑ pentru ca politica monetară să fie mai conservatoare atât în perioada de întărire cât și […]
Inflation Implications of Changing the Consumption Basket Weights in Romania and in the Region
By Ella Kallai Main points: Weights changes of the consumption basket in Romania were inflationary after the outbreak of the pandemic, adding to headline inflation up to 2 percentage points in 2022. From May 2023 onwards, changes in the consumption basket have been beneficial to the disinflationary process The structure of the consumption basket in Romania differs consistently from that in the euro zone and the countries in the region across several product categories. This could imply a greater degree of divergence between domestic inflation and that of the euro zone Thus, there are structural reasons for monetary policy to […]
Contribuţia industriei de petrol şi gaze la economia României – ediția a 2-a
Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial din 2020, când performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Pe lângă creșterea provenită din volumele de producţie mai mari, o parte semnificativă a acestui câștig este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale. Sectorul petrol și gaze a reprezentat aproximativ 3,8% din PIB în prima jumătate a anului 2022. Dincolo de această cifră generală analiza noastră s-a aplecat și asupra locurilor de muncă susținute direct de acest sector sau asupra contribuțiilor de natură fiscală fie că vorbim de impozit pe […]
The Contribution of the Oil & Gas Industry to the Romanian Economy
The purpose of this analysis has been to quantify the impact of the oil & gas industry on the Romanian economy, in terms of its contribution to GDP, employment, investments and taxes paid. Given the “technology neutrality” option Romania has in meeting the 2030 climate targets, the results of the study could subsequently be used to aid policy design in the domestic oil and gas sector over the next decade. The results show that, despite the gradual decreasing importance of the oil & gas industry in the economy, the sector still remains an important contributor to Romania’s GDP growth. Oil […]
Considerații asupra politicii salariului minim în România
Studiul prezinta succint caracteristicile pietei fortei muncii din Romania si analizeaza elemente care influenteaza politica salariului minim (SM). Evalueaza posibile scenarii de crestere a acestuia in viitorul apropiat prin prisma dinamicii SM din ultima decada, luand in considerare si nivelul SM al tarilor din regiune sau proiectiile de crestere a SM din programele de guvernare. Analiza este efectuata la solicitarea și împreună cu Confederația Patronală Concordia.
Creşterea pensiilor în realitatea economică actuală
Laurian Lungu Cu mai bine de un an în urmă, când legea pensiilor a fost promulgată, o serie de instituţii şi economişti au semnalat pericolul major reprezentat de creşterea accelerată a costului cu pensiile asupra bugetului. Referinţa deficitului bugetar era atunci de -3% din PIB într-o perioadă în care criza epidemiologică nu exista încă. Astăzi, referinţa deficitului bugetar este de -9% din PIB într-un context macroeconomic cu o incertitudine mult mai ridicată. Spaţiul fiscal pentru creşterea pensiilor, cu orice valoare mai mare decât rata inflaţiei, este non-existent. O mărire cu 14% a punctului de pensie, în varianta propusă de guvern, […]
Romania – The Macroeconomic Impact of the Covid-19 Crisis
In this analysis, Ella Kallai and Laurian Lungu look at the impact of the COVID-19 crisis on the Romanian economy. The paper starts by highlighting macroeconomic imbalances that existed prior to the crisis. It then assesses the impact on labor markets and economic sectors underscoring the consequences for public finances and country risk. Finally, the analysis addresses the fundamental issue of restarting the economy in the context of the European Green Deal. This analysis was prepared for the Energy Policy Group (EPG) as part of a European Climate Foundation grant. Download the full analysis (EN) Descărcați analiza (RO)
Macroeconomic Aspects of the Post Covid-19 Crisis
CPAG co-founder Laurian Lungu held a Zoom-based presentation on the “Macroeconomic Aspects of Post Covid-19 Crisis” for the Independent Directors Association on 03 June 2020. Has the answer of central banks & governments to the Covid-19 crisis been excessive? Implications on public debt, risk and inflation. Increasing the role of the state in the economy – a temporary or a more prolonged effect? Macroeconomic risks for the Romanian economy. How could Romania’s economy reposition itself in a post Covid-19 world? Presentation
Ritmul de creştere al pensiilor va fi anul viitor mai mare decât cel al salariilor.
Politica pensiilor publice a fost, în ultimele trei decenii, un instrument utilizat intens electoral. Restructurarea economică de la sfârşitul mileniului trecut şi un avans demografic defavorabil au dus la situaţia de astăzi în care 5,6 milioane de salariaţi activi susţin 5,2 milioane de pensionari. Creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor este o problemă socială în sine, dat fiind nivelul iniţial redus al pensiei, pentru marea majoritate a acestora. Dar, aşa cum s-a implementat în ultima decadă şi jumătate, politica pensiilor publice a devenit un factor de obstrucţie în elevarea potenţialului de creştere economică. Angrenând periodic cheltuieli masive, de o magnitudine […]