Anul 2025 se anunta unul dificil, in care masurile necesare ajustarii deficitului bugetar vor trebui sa se faca pe fondul incetinirii cresterii economice
Articol publicat initial in Economistul:
https://www.economistul.ro/macroeconomie/ce-facem-in-2025-74491/
Lungu Laurian
Criza energeticӑ din Europa și creșterea protecționismului la nivel mondial a readus ȋn discuție aspecte legate de competitivitatea Europei. Sunt decenii de când Europa se aflӑ ȋn urma SUA, iar ȋn ultimii ani și ȋn urma Chinei, ȋn ceea ce privește inovația și productivitatea, ingrediente cheie ȋn creșterea competitivitӑții. O diagnozӑ a problemelor legate de competitivitatea Europei și potențiale soluții ȋn a o ȋmbunӑtӑți a fost publicatӑ recent (i.e. ‘’The Future of European Competitiveness’’). Analiza, fӑcutӑ la inițiativa Comisiei Europene (CE) și coordonatӑ de Mario Draghi, fostul președinte al Bӑncii Centrale Europene, sosește cu o ȋntarziere de trei luni, la […]
Autor: Ella Kallai Puncte principale: Schimbările ȋn ponderile coșului de consum au fost inflaționiste după izbucnirea pandemiei, adăugând la inflația totală până la 2 puncte procentuale în 2022, Începând cu mai 2023 schimbarea coșului de consum este benefică procesului dezinflaționist Structura coșului de consum din România diferӑ față de structura coșului din zona euro pentru mai multe categorii de produse, ceea ce ar putea implica un grad mai mare de divergență între inflația autohtonă și cea din zona euro Astfel, există motive de naturӑ structuralӑ pentru ca politica monetară să fie mai conservatoare atât în perioada de întărire cât și […]
By Ella Kallai Main points: Weights changes of the consumption basket in Romania were inflationary after the outbreak of the pandemic, adding to headline inflation up to 2 percentage points in 2022. From May 2023 onwards, changes in the consumption basket have been beneficial to the disinflationary process The structure of the consumption basket in Romania differs consistently from that in the euro zone and the countries in the region across several product categories. This could imply a greater degree of divergence between domestic inflation and that of the euro zone Thus, there are structural reasons for monetary policy to […]
Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial din 2020, când performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Pe lângă creșterea provenită din volumele de producţie mai mari, o parte semnificativă a acestui câștig este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale. Sectorul petrol și gaze a reprezentat aproximativ 3,8% din PIB în prima jumătate a anului 2022. Dincolo de această cifră generală analiza noastră s-a aplecat și asupra locurilor de muncă susținute direct de acest sector sau asupra contribuțiilor de natură fiscală fie că vorbim de impozit pe […]
Laurian Lungu Cu mai bine de un an în urmă, când legea pensiilor a fost promulgată, o serie de instituţii şi economişti au semnalat pericolul major reprezentat de creşterea accelerată a costului cu pensiile asupra bugetului. Referinţa deficitului bugetar era atunci de -3% din PIB într-o perioadă în care criza epidemiologică nu exista încă. Astăzi, referinţa deficitului bugetar este de -9% din PIB într-un context macroeconomic cu o incertitudine mult mai ridicată. Spaţiul fiscal pentru creşterea pensiilor, cu orice valoare mai mare decât rata inflaţiei, este non-existent. O mărire cu 14% a punctului de pensie, în varianta propusă de guvern, […]
CPAG co-founder Laurian Lungu held a Zoom-based presentation on the “Macroeconomic Aspects of Post Covid-19 Crisis” for the Independent Directors Association on 03 June 2020. Has the answer of central banks & governments to the Covid-19 crisis been excessive? Implications on public debt, risk and inflation. Increasing the role of the state in the economy – a temporary or a more prolonged effect? Macroeconomic risks for the Romanian economy. How could Romania’s economy reposition itself in a post Covid-19 world? Presentation
Politica pensiilor publice a fost, în ultimele trei decenii, un instrument utilizat intens electoral. Restructurarea economică de la sfârşitul mileniului trecut şi un avans demografic defavorabil au dus la situaţia de astăzi în care 5,6 milioane de salariaţi activi susţin 5,2 milioane de pensionari. Creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor este o problemă socială în sine, dat fiind nivelul iniţial redus al pensiei, pentru marea majoritate a acestora. Dar, aşa cum s-a implementat în ultima decadă şi jumătate, politica pensiilor publice a devenit un factor de obstrucţie în elevarea potenţialului de creştere economică. Angrenând periodic cheltuieli masive, de o magnitudine […]
Laurian Lungu Ordonanța de urgență 114/2018, adoptată la finele anului trecut, a suscitat multe reacții. În mare parte, acestea s-au concentrat pe impactul și oportunitatea măsurilor propuse în sectoarele vizate, cu precădere cel bancar, al pensiilor private și energetic. Însă, implicațiile textului legislativ sunt mai profunde. În fapt, ordonanța de urgență pare a fi o primă etapă în îndeplinirea unui obiectiv important menționat în programul de guvernare al actualei coaliții, și anume creșterea rolului statului în economie. Totodată, adâncește semnificativ breșa dintre rațiunea economică și cea politică prin ignorarea flagrantă a principiilor economice. Aceste episoade aduc de regulă, în timp, […]
Since 2012, an aggressive minimum wage (MW) policy has pushed up the level of MW from the equivalent of EUR 160 to EUR 410 in 2018. Current plans envisage further increases, to the equivalent of EUR 450 and EUR 500 respectively, for the holders of a university degree, starting December 2018. And MW could reach EUR 520 and EUR 580 for the holders of a university degree by October 2020. So far, MW rose at an annual rate of 21% over a 6-year time-span.
